Caută în InSamothraki.ro InSamothraki on Facebook InSamothraki on Instagram RSS feed

Sarbatorile de iarna in Samothraki

Cand te gandesti la Samothraki iti vine inevitabil in minte imaginea sa in timpul verii, imbracata in culori verzi-azurii. Dar, dincolo de sezonul turistic, insula are viata si ritmul sau, cu traditii si obiceiuri care merita descoperite.

Unele elemente ale sarbatorilor de iarna sunt similare cu cele din sarbatorile noastre. Altele, desigur, imbraca specificul locului.

Craciun si Anul Nou in Samothraki

"Kallikantzari" si Craciunul

Si in traditia romaneasca si in cea greceasca cele 12 zile dintre Craciun si Boboteaza sunt considerate o perioada critica, o perioada in care ordinea normala a lucrurilor se deterioreaza si spiritele rele vin in lumea noastra. La greci acestea se numesc "kallikantzari" si locuiesc in centrul pamantului, incercand sa ii distruga fundatiile. Dupa Ajunul Craciunului vor sa ajunga in casele oamenilor, mai ales coborand pe horn. Multe din obiceiurile acestei perioade aveau ca scop tocmai protejarea impotriva lor. Cea mai intalnita masura de protectie era arderea in soba pe tot parcursul celor 12 zile a unui lemn gros, numit dodekameritis ("de 12 zile"), care alunga spiritele rele. Cenusa nu se arunca, caci se folosea in ziua de Boboteaza, facandu-se cu ea o cruce mare pe acoperisul casei, ca sa alunge ultimii demoni. Boboteaza, considerata "ziua in care se lumineaza apele", era sfarsitul acestei perioade.

Colindele

Colindele se intalnesc cam in aceeasi formula si la greci, unde se numesc "kalanda". In Ajunul Craciunului grupuri de copii colinda satele, primind in schimb fructe, nuci, smochine, dulciuri si mai rar bani.

Masa de Craciun

In Samothraki mancarea traditionala de Craciun prin excelenta nu este capra, asa cum te-ai astepta de la o insula unde populatia de capre este predominanta, ci...porcul. Porcii se sacrificau de obicei cu 1-2 zile inainte de Craciun, iar ratul se punea la usa, ca sa indeparteze fulgerele. Ca si la noi, nu prea se arunca nimic - din cap si picioare se facea piftie, din piele se faceau opinci, numite "tservoulia", din restul porcului se pregateau jumari, slanina, untura, carnati. Carnea si maruntaiele se prajeau si se puneau in vase de lut, acoperindu-se cu untura, oferind astfel o mancare la indemana pentru iarna (cum e si carnea noastra "la garnita").

Tipic insulei este "Souvla" (sau "Sougla", cum spun cei din Samothraki), obicei pastrat si astazi. Carnea de porc, provenind fie din animalul sacrificat in gospodarie (cum se intampla pana in anii '60), fie cumparata (cum este cel mai adesea cazul astazi) se pregateste in Ajunul Craciunului. Se taie in bucati mari, de forma oarecum dreptunghiulara, se presara cu sare, piper si oregano, iar in miijlocul fiecarei bucati se face o gaura pentru a putea intra mai usor pe frigare.

In dimineata de Craciun barbatii se trezesc devreme ca sa pregateasca focul (cu ani in urma totul incepea chiar in zori, insa astazi se intampla mai tarziu, in jur de orele 9-10). Tepusa de lemn lunga de 1-2 metri, cu bucatile de carne puse pe ea (ajungand la 10-25 kg sau chiar mai mult), intercalate din loc in loc cu bucati de grasime care ajuta la fragezire, se invarteste deasupra jarului. Sunt necesare cateva ore bune ca sa fie gata, ore care sunt petrecute cu meze, vin si distractie. In acest timp, acasa femeile pregatesc garniturile – orez, cartofi, salate.
Bradul de Craciun

Ca si in Romania, obiceiul impodobirii bradului de Craciun este relativ nou si a fost introdus pe filiera originii germane a regilor celor doua tari (regele Otto in Grecia a imodobit primul brad de Craciun in 1833, respectiv regele Carol I in Romania in 1866). Grecia in schimb avea o veche traditie a impodobirii navelor ("karavakia"). Chiar copiii, cand se duceau la colindat, obisnuiau sa aiba cu ei mici modele de nave decorate. Navele decorate mai pot fi vazute si astazi impodobind localitatile, alaturi de brazii de Craciun.

Vasilopita, rodiile si Anul Nou

Cadourile in Grecia nu se daruiesc de Craciun, ci de Anul Nou, caci echivalentul grecesc al lui Mos Craciun este Sf. Vasile ("Agios Vasilis"). Tot de Anul Nou se coace o prajitura traditionala numita "vasilopita", in care se introduce o moneda si care se taie de obicei in primele momente ale anului care incepe. Se spune ca cel care gaseste moneda in felia sa va avea noroc in acel an.

Legenda pe care se bazeaza aceasta traditie povesteste ca in timpul Sfantului Vasile, imparatul a stabilit un impozit foarte mare pe turmele de oi, iar oamenii si-au dat bijuteriile pentru a putea plati. Insa mai tarziu impozitul a fost anulat, asa ca Sfantul Vasile a dorit sa restituie bijuteriile, insa nu a stiut care a cui era. Drept urmare a pregatit o prajitura in care le-a pus pe toate, a taiat-o in felii si s-a rugat ca fiecare om sa primeasca ceea ce ii apartinea, lucru care s-a si intamplat.

Traditional, "vasilopita" se pregateste doar din faina de grau, iar deasupra se formeaza din aluat reprezentari cu caracter simbolic, de tip struguri, trifoi, pasari, etc. Femeile protejau prajiturile de spiritele rele cu ajutorul ramurilor de maslin.

Tot de Anul Nou exista obiceiul spargerii unei rodii, simbol al reinnoirii. Cu cat se imprastie mai multe seminte, cu atat familia respectiva va avea mai mult noroc.

De Boboteaza

La greci Boboteaza se numeste "Theophania". Traditia este similara cu cea de la romani, fiind de sorginte ortodoxa. Dupa slujba de sfintire, o cruce de lemn este aruncata in mare in portul Kamariotissa si mai multi barbati se arunca in apa dupa ea. Cel care reuseste sa o recupereze si sa o aduca preotului va fi binecuvantat in noul an.

In limba greaca

Kalà Hristùgenna! = Craciun fericit!
Kalì Hrònia! = Un an bun!
Kalès giortès! = Sarbatori fericite!

Comentarii

Îți vine să crezi că nu există niciun comentariu pentru acest articol?
Fii tu primul care își publică părerea!

Cazare în Samothraki
Booking.com
Vremea în Samothraki